Un memorandum guvernamental, făcut public în 12 martie 2026, propune desemnarea autorităților naționale competente pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, precum și stabilirea punctului național unic de contact. Documentul pornește de la obligația statelor membre de a desemna cel puțin o autoritate de notificare și cel puțin o autoritate de supraveghere a pieței, obligații al căror termen-limită s-a împlinit în 2 august 2025.
În dreptul muncii din România, conformitatea nu mai înseamnă doar existența unor politici interne. Practica instanțelor și controalele autorităților arată tot mai clar că angajatorii trebuie să demonstreze aplicarea efectivă a regulilor interne și respectarea reală a drepturilor salariaților.
O companie solicită un credit. Răspunsul vine în câteva secunde: refuzat. Nicio întâlnire, nicio discuție, nicio explicație dincolo de un email standard. Decizia a fost luată de un algoritm, iar solicitantul nu are nicio idee ce anume a determinat rezultatul sau cum ar putea să îl conteste. Nu e un scenariu ipotetic. Se întâmplă zilnic în sectorul financiar european, iar problema reală nu e că algoritmii iau decizii, ci că cei afectați nu pot face aproape nimic concret în legătură cu asta.
Ca efect al intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 40/2025 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje („Regulamentul”), în sarcina operatorilor economici vor fi instituite noi obligații referitoare la utilizarea ambalajelor, în special a celor de unică folosință.
Comitetul european pentru protecția datelor (EDPB) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) au emis, în 21 ianuarie 2026, o opinie comună privind propunerea Comisiei Europene referitoare la „Digital Omnibus”. Hategan Attorneys face un rezumat al opiniei care urmărește să simplifice punerea în aplicare a anumitor norme armonizate în temeiul Regulamentului privind IA, fără ca nivelul ridicat de protecție asigurat de GDPR să fie diminuat.