La finalul anului 2022, Uniunea Europeană a adoptat Directiva (UE) 2022/2555 (NIS 2), menită să stabilească un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune. Aceasta reprezintă o actualizare și extindere semnificativă a Directivei NIS 1, adaptată la contextul actual de amenințări și interdependențe digitale.

Opinia Ioanei Hategan, LLM (De), EMBA (SDA Bocconi School of Management), Managing Partner/M&A and PE Leader (Hategan Attorneys)

Inteligența artificială transformă accelerat profesiile tradiționale, iar domeniul juridic nu face excepție. Platformele AI reușesc din ce în ce mai bine să caute, să sintetizeze și să structureze informații juridice – sarcini care, până nu demult, defineau valoarea adusă de un avocat.

Această evoluție ridică o întrebare esențială: care mai este, astăzi, valoarea adăugată pe care o poate oferi un avocat de business clienților săi corporate?

România face un pas decisiv spre integrarea Directivei UE privind raportarea privind sustenabilitatea întreprinderilor (CSRD) prin triplul cadru de reglementare stabilit simultan de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr. 85/2024, Autoritatea de Supraveghere Financiară prin Norma nr. 4/2024 și Banca Națională a României prin Ordinul nr. 1/2024.

România continuă să se confrunte cu un deficit semnificativ de forță de muncă din cauza emigrării pe scară largă și a declinului demografic, în special în sectoarele construcțiilor, comerțului și HoReCa (Hotel/Restaurant/Café).

Pe fondul accelerării digitalizării în sectorul serviciilor profesionale, România se confruntă cu o nouă formă de criminalitate informatică, puțin cunoscută până acum: phishingul juridic. Această metodă frauduloasă implică asumarea identității unor avocați sau firme de avocatură în scopul trimiterii unor comunicări false, dar aparent legitime, menite să extragă informații sensibile sau să instaleze programe malware pe dispozitivele destinatarilor.