În timp ce companiile din România sunt deja obișnuite cu raportarea financiară, noi obligații le vor fi impuse pe măsură ce cerințele ESG de la nivelul UE vor începe să se aplice treptat în statele membre. Un raport de sustenabilitate care prezintă efectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) ale operațiunilor lor va trebui să fie publicat de un număr cât mai mare de companii în viitor.
Acest raport sporește gradul de înțelegere pentru părțile interesate, permițându-le să evalueze influența companiei asupra mediului și societății și să evalueze riscurile și oportunitățile asociate. Servind ca mijloc de comunicare, acesta demonstrează în mod esențial autenticitatea inițiativelor unei companii, contribuind la consolidarea încrederii în rândul părților interesate.
CE ÎNSEAMNĂ ESG?
- "E" din conceptul ESG reprezintă pilonul MEDIU, care se referă la procesele, politicile, practicile și impactul organizației în ceea ce privește mediul natural (schimbări climatice, degradarea naturii, disponibilitatea resurselor de apă potabilă, poluarea aerului, deșeurile solide și disponibilitatea resurselor naturale).
- ”S” din ESG constituie pilonul SOCIAL al conceptului și se referă, așa cum sugerează și numele, la oameni - atât la cei din interiorul companiei, cât și la cei din afara acesteia cu care interacționează organizația. Forumul Economic Mondial a identificat trei teme principale pentru pilonul S: demnitate și egalitate, sănătate și bunăstare și competențe pentru viitor. Spre deosebire de problemele de mediu, care variază destul de mult în funcție de natura operațiunilor unei întreprinderi și de impactul acesteia asupra mediului, există o multitudine de factori sociali pe care majoritatea companiilor îi abordează, indiferent de domeniul lor de activitate.
- "G" din ESG se referă la politicile și practicile de GUVERNANȚĂ corporativă, care se concentrează pe responsabilitate, obligații fiduciare și mecanisme de audit și control. Politicile solide de guvernanță corporativă oferă, de asemenea, cadrul necesar pentru ca o organizație să își desfășoare activitatea în mod etic, onest, transparent și echitabil. Pilonul guvernanței se referă la structurile consiliului de administrație și ale managementului unei companii, la politicile anticorupție, la avertizorii de integritate, la compensații, la taxe și contabilitate, la securitatea cibernetică etc.
CÂND ȘI CUI SE APLICĂ STANDARDELE ESG?
La 26 ianuarie 2024, Directiva privind raportarea privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor (CSRD COM/2021/189) a fost transpusă în legislația românească prin Ordinul nr. 85/2024. Noile reglementări vor trebui aplicate conform următorului calendar:
- 1 ianuarie 2024 pentru companiile mari (cu peste 500 de angajați) deja reglementate de Directiva privind raportarea nefinanciară (NFRD), cu rapoarte care trebuie prezentate în 2025;
- 1 ianuarie 2025 pentru întreprinderile mari care nu fac în prezent obiectul NFRD (cu peste 250 de angajați și/sau o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro), cu rapoarte care trebuie prezentate în 2026;
- 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă și alte întreprinderi, cu rapoarte care trebuie prezentate în 2027. IMM-urile pot renunța până în 2028.
OBLIGAȚII PENTRU COMPANIILE ROMÂNEȘTI
Declarația nefinanciară trebuie să includă detalii privind impactul actual și previzibil al operațiunilor entității asupra mediului, sănătății sau siguranței, utilizarea energiei regenerabile și neregenerabile, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei și poluarea aerului.
Informațiile ESG pot fi prezentate într-un raport anual, un raport de sustenabilitate de sine stătător sau un raport integrat care combină cele două abordări prin corelarea sustenabilității companiei cu performanța sa financiară. Companiile pot selecta cel mai potrivit format de raportare pentru nevoile lor, atât timp cât sunt îndeplinite toate cerințele de reglementare.
Rapoartele ESG ar trebui să ofere o descriere succintă a modelului de afaceri al societății, în care societățile ar trebui să aibă în vedere includerea următoarelor caracteristici: activitățile comerciale, produsele și serviciile oferite, piețele deservite și, de asemenea, dimensiunea societății (în ceea ce privește forța de muncă, locațiile comerciale, veniturile etc.).
Din perspectiva sustenabilității, raportarea ESG ar trebui să dezvăluie dacă societatea integrează riscurile și oportunitățile legate de sustenabilitate (inclusiv cele legate de schimbările climatice) în strategia sa de afaceri și în procesul de gestionare a riscurilor și să descrie rolul organelor de conducere și de supraveghere în legătură cu aspectele legate de sustenabilitate.
CONCLUZIE
În cele din urmă, raportarea ESG a evoluat de la o simplă propunere pentru companii la un imperativ și o șansă de progres. Integrarea principiilor ESG în cadrul strategiilor de afaceri nu numai că aduce avantaje financiare și de reputație, dar pledează, de asemenea, pentru o mai bună gestionare etică și durabilă a resurselor și pentru implicarea părților interesate. Este evident că respectarea principiilor ESG este indispensabilă pentru sustenabilitatea afacerilor; nerespectarea acestora poate avea repercusiuni pe piață, cum ar fi refuzul de către consumatori a ofertelor dăunătoare mediului, precum și sancțiuni administrative.