În contextul crizei energetice, soluțiile pe termen scurt au adus doar un remediu temporar. Astfel, recomandăm afacerilor din România să abordeze problema pe termen lung, prin obținerea calității de prosumatori, un concept care îmbină producția de energie regenerabilă cu consumul propriu. Strategia pe termen lung include tranziția către surse regenerabile și se aliniază directivelor Pactului Verde European și a economiei circulare. Într-o lume a schimbărilor climatice, prosumatorul poate fi cheia pentru o iarnă mai ieftină și mai sustenabilă.
În fața unor evenimente imprevizibile și a dezechilibrului intens de pe piața energiei, s-au conturat soluții pe termen scurt, majoritatea fiind de natură intervenționistă, precum: plafonările, finanțările pe termen scurt și subvențiile de stat observate în precedenta perioadă. Aceste măsuri au fost implementate cu scopul de a oferi o rezolvare temporară și un sprijin imediat celor afectați. Cu toate acestea, este important de subliniat faptul că aceste intervenții nu sunt capabile să ofere o rezolvare eficientă și durabilă a problemei.
Privind soluțiile pe termen lung, se recomandă adoptarea unei strategii coerente, la nivel macroeconomic, care să fie gestionate de autoritățile guvernamentale, dar și la nivelul fiecărei companii. În ceea ce privește sectorul privat, o opțiune viabilă ar consta în adoptarea producției de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu. Această abordare a fost deja adoptată pe scară largă în 2023 de către persoanele fizice prin intermediul programului Casa Verde, sugerând potențialul de reducere a costurilor asociate cu energia. În contrast, companiile juridice, în special întreprinderile mici și mijlocii, care beneficiază de un alt tip de schemă, s-au orientat într-o măsură mai mică către această alternativă. Producția de energie verde pentru consumul propriu și furnizarea surplusului în rețea, cunoscută sub denumirea de statut de prosumator, reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru aceste entități. Această tranziție implică o investiție inițială, dar pe termen lung această perspectiva reduce considerabil costurile facturilor energetice.
Tranziția spre energie verde este în acord cu obligațiile asumate prin Pactul Verde European și economia circulară promovată la nivel de U.E., energia din surse fosile fiind responsabilă de aproximativ 3/4 din emisiile de gaze cu efect de seră, fiind cu atât mai necesară trecerea la energie verde (energie solară, eoliană, hidroelectrică, geotermală).
Măsurile la nivel U.E. vizând economia circulară urmează să fie implementate treptat și prin Strategia națională, urmărindu-se reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin: aplicarea unor tehnologii și procese verzi; digitalizare; favorizarea resurse regenerabile în detrimentul combustibililor fosili.
Ce presupune a fi prosumator?
Noțiunea de prosumator este alcătuită din alipirea a doi termeni, și anume producător și consumator, iar aceasta presupune deținerea de către o persoană fizică sau juridică a unei instalații de producere a energiei electrice regenerabile, cum sunt panourile fotovoltaice sau turbinele eoliene, iar energia produsă să fie livrată în rețea. Pentru a fi prosumator este necesar ca activitatea principală pe care un agent economic o desfășoară să nu constea în producerea de energie electrică.
8 acțiuni pentru a deveni prosumator:
- Depunerea cererii de racordare;
- Avizul tehnic de racordare;
- Încheierea contractului de racordare;
- Execuția lucrărilor de racordare;
- Emiterea certificatului de racordare;
- Montarea grupului de măsurare a energiei electrice;
- Punerea sub tensiune a instalației de utilizare;
- Semnarea unui contract cu furnizorul de energie electrică.
Există câteva obstacole semnificative pentru a adopta statutul de prosumator. În primul rând, costurile inițiale pentru a obține infrastructura necesară sunt considerabile. Capacitatea de stocare a energiei este redusă, compelatată de lipsa de consistență în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile. Acest lucru conduce la livrarea în rețea, dar și la cumpărarea de energie în momentele în care producția stagnează.
Cu toate acestea, analizând mai atent, trebuie să luăm în considerare și costurile mai ridicate asociate cu producția de energie verde, care se vor reflecta în factură, în special în contextul eliminării energiei fosile până în 2050, conform obiectivului european. În această situație, energia disponibilă pe piață devine sustenabilă, dar poate fi și mai scumpă.
Prin implementarea producției proprii, surplusul generat în lunile de vârf poate fi compensat sau vândut (la prețul mediu ponderat înregistrat pe piață pentru ziua următoare a anul anterior) după acoperirea necesităților proprii. Cu toate acestea, companiile au posibilitatea de a deveni cel puțin parțial autonome energetic, reducând dependența de sursele convenționale de energie și minimizând expunerea la riscurile întreruperilor și fluctuațiilor. Aceasta le oferă un avantaj competitiv în conformitate cu standardele europene privind economia circulară și le consacră ca promotori ai sustenabilității. Din aceste motive, considerăm că aceasta este o opțiune demnă de luat în considerare.
Autori: Alina Iozsa și Robert Apițoaiei