Cunoștințele de bază în domeniul IA nu mai reprezintă o cerință de conformitate în viitor. Articolul 4 din AI Act se aplică începând cu 2 februarie 2025, fiind simplificată de o modificare prin art. 4 al Regulamentul Omnibus în iulie 2026, ceea ce înseamnă că furnizorii și operatorii de sisteme de IA ar fi trebui să ia deja măsuri pentru a promova cunoștințele de bază în domeniul IA în rândul angajaților lor și al altor persoane care operează sau utilizează sisteme de IA în numele lor.

Actul IA, care a intrat în vigoare în august 2026, a modificat standardul, dar nu a eliminat obligația. Noua abordare este mai flexibilă și, în opinia noastră, reflectă mai bine modul în care companiile utilizează efectiv IA.

Ce s-a schimbat?

În termenii articolului 4, furnizorii și operatorii trebuie să ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea competențelor în domeniul IA. Atunci când decid care ar trebui să fie aceste măsuri, companiile ar trebui să țină seama de cunoștințele tehnice, experiența, educația și formarea persoanelor implicate, de contextul în care acestea utilizează IA și de persoanele care ar putea fi afectate de această utilizare.

Schimbarea importantă constă în faptul că întreprinderile nu mai sunt obligate să garanteze că fiecare persoană atinge un nivel specific sau „suficient” de competențe în domeniul IA. Această distincție este importantă. Nu există un nivel unic de cunoștințe în domeniul IA care să fie adecvat pentru toți membrii unei organizații.

Un angajat care utilizează un instrument generativ de IA pentru a rezuma documente nu are nevoie de aceleași cunoștințe ca un specialist în resurse umane care folosește IA pentru a selecta candidați sau a evalua angajații. În mod similar, angajații care lucrează cu IA în procese legate de credite, asigurări, asistență medicală sau siguranță pot avea nevoie de cunoștințe considerabil mai specifice.

Prin urmare, articolul 4 modificat susține o abordare proporțională și bazată pe roluri: ceea ce trebuie să știe oamenii ar trebui să depindă de ceea ce fac efectiv cu IA.

Ce ar trebui să facă companiile?

Un punct de plecare util nu este neapărat un curs despre IA la nivel de organizație. Companiile ar trebui să înțeleagă mai întâi cine folosește IA, ce sisteme utilizează, în ce scop și ce riscuri pot apărea din această utilizare.

Angajații care utilizează instrumente generative de IA disponibile publicului larg ar putea avea nevoie de îndrumări practice privind confidențialitatea, datele cu caracter personal, proprietatea intelectuală, „halucinațiile” și verificarea rezultatelor generate de IA. Angajații implicați în utilizări mai sensibile ar putea avea nevoie de formare specifică privind limitările sistemului, discriminarea, prejudecățile legate de automatizare, supravegherea umană și procedurile interne aplicabile.

Alfabetizarea în domeniul IA nu înseamnă doar instruire. În funcție de organizație, măsurile adecvate pot include orientări interne privind IA, instrucțiuni specifice pentru fiecare instrument, restricții privind anumite utilizări, proceduri de verificare sau comunicări țintite.

Articolul 4 nu impune un certificat specific, un responsabil cu IA sau o structură de guvernanță. Companiile dispun de flexibilitate în alegerea abordării lor. Cu toate acestea, ele ar trebui să poată demonstra ce au făcut efectiv. Orientările interne, materialele de instruire, registrele de prezență și comunicările către angajați pot constitui dovezi utile ale măsurilor implementate.

Comisia și statele membre trebuie, de asemenea, să sprijine aceste eforturi, în special în cazul IMM-urilor. Comisia va publica exemple practice de conformitate pe Platforma unică de informare, în timp ce AI Board va elabora recomandări și obiective comune. Practicile existente sunt deja disponibile în baza de date a Comisiei privind cunoștințele în domeniul IA, deși respectarea acestora nu creează automat o prezumție de conformitate.

Cine verifică conformitatea?

AI Office nu supraveghează respectarea articolului 4 din AI Act. Această responsabilitate revine autorităților naționale de supraveghere a pieței. Cadrul european de aplicare a intrat în vigoare în august 2026, ceea ce înseamnă că alfabetizarea în domeniul IA a trecut de la o obligație pe hârtie la una pe care autoritățile o pot supraveghea și aplica.

Acest lucru face ca documentarea măsurilor luate să devină din ce în ce mai relevantă. Dacă o autoritate întreabă cum a abordat o companie problema alfabetizării în domeniul IA, întreprinderea ar trebui să poată explica abordarea sa și să arate cum aceasta reflectă utilizarea efectivă a IA.

Care este situația în România?

România se află încă în procesul de finalizare a cadrului național necesar pentru punerea în aplicare a AI Act.

Printr-un memorandum guvernamental, ANCOM a fost propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact, alături de alte autorități care vor supraveghea sectoare specifice. Legislația națională aflată în prezent în curs de elaborare trebuie să stabilească responsabilitățile respective ale acestor autorități, mecanismele de cooperare, precum și procedura și sancțiunile aplicabile în cazul încălcării AI Act.

ANCOM a precizat că autoritățile române vor putea verifica și sancționa nerespectarea Legii privind IA numai după intrarea în vigoare a legislației naționale de punere în aplicare.

Companiile nu ar trebui să interpreteze această lacună temporară în aplicare ca pe un termen suplimentar pentru conformare. Obligația prevăzută la articolul 4 este deja în vigoare. Pentru organizațiile care nu au abordat încă tema alfabetizării în domeniul IA, acum este momentul să identifice modul în care este utilizată efectiv IA, să stabilească cine are nevoie de îndrumare și să introducă măsuri proporționale. Crearea unui inventar IA, definirea regulilor interne și instruirea diferitelor echipe în funcție de expunerea lor reală necesită timp.

Standardul poate fi acum mai flexibil, dar obligația rămâne. Iar o conformitate reală nu se poate construi peste noapte.