Coronavirusul COVID-19 a dereglat drastic GPS-ul economic având un efect seismic în toate sectoarele. În acest context este nevoie de o reconfigurare rapidă a traseului.

Coronavirusul COVID-19 a dereglat drastic GPS-ul economic având un efect seismic în toate sectoarele. În acest context este nevoie de o reconfigurare rapidă a traseului.

Cum ne orientăm atunci când am pierdut direcția?

Răspunsul simplu e: ne orientăm din mers. Mai concret, ca să asigurăm continuitatea afacerii, este nevoie să se identifice modalități adaptate realității actuale prin care parteneriatele comerciale să continue, dacă e posibil, în timpul, dar mai ales după COVID-19. Vom puncta mai jos ce înseamnă aceasta pentru mediul de afaceri.

Criza din 2007 ne-a învățat că este necesar ca orice business să aibă un plan de continuitate al afacerii (Business Continuity Plan) care să asigure bunul mers sau măcar supraviețuirea afacerii în condiții de business ostile. Realist vorbind, e greu de anticipat într-un plan de continuitate a afacerii o criză de asemenea amploare ca cea cu care ne confruntăm în prezent. Cei care au un plan, îl adaptează în funcție de cum evoluează situația, iar cei care nu au un asemenea plan, îl elaborează din mers pentru a se adapta efectelor crizei pandemice.

Așa cum am arătat într-un articol anterior, prima reacție e să se apeleze la clauza contractuală referitoare la forța majoră care reprezintă o pârghie legală, viabilă, pe care părțile o pot invoca pentru a justifica neexecutarea obligațiilor in această perioadă. Cu toate acestea, având in vedere consecințele invocării forței majore, respectiv suspendarea contractului pentru o perioadă (în general 30 de zilele) si ulterior, dacă starea de forță majoră continuă, încetarea intempestivă a contractului, recomandăm mare prudenta în invocarea acesteia și o analiză serioasă înainte a contractului pentru că efectele sunt ireversibile.

În afară de forța majoră, mai există remedii contractuale, sau căi de mijloc, care să evite luarea unor decizii extreme?

Oricât de tentantă este aplicarea forței majore, având în vedere că poate duce în final la încetarea contractelor, continuitatea business-ului pe termen mediu este periclitată. Mulți antreprenori fără să înțeleagă neapărat consecințele, au luat cu asalt Camera de Comerț solicitând emiterea de certificate care să ateste forța majoră, care să elimine răspunderea pentru blocajele/întârzierile în executarea obligațiilor față de partenerii contractuali. In acest context, Camera de Comerț a făcut apel la calm și a arătat ca forța majoră nu se poate aplica oricum si oricui.[1] Consecința pe termen mediu si lung dacă s-ar da curs tuturor cererilor e că nimeni nu ar mai avea contracte viabile după ce trece cazul de forță majoră – pandemia COVID-19.

Pentru a avea continuitatea dorită în business recomandăm să se apeleze cu prudență la mecanismul forței majore, mai ales că există mecanisme alternative contractuale eficiente.

Instrumentele de salvgardare a contractelor, de fapt, de adaptare la realitatea Covid 19, sunt în principal:

1. Suspendarea contractelor prin acordul părților o perioadă limitată de timp;
2. Acord de reeșalonare a prestațiilor;
3. Reducerea graduală temporară a prestațiilor.
4. Variantele de mai sus pot fi utilizate împreună sau separat, adaptat la specificul relației contractuale.

Primul pas pe care un business trebuie să îl facă este să stabilească întâlniri cu partenerii contractuali și să transmită invitații privind renegocierea modului în care se vor derula raporturile contractuale. Trebuie luată inițiativa renegocierii contractuale, urmând a se stabili condițiile în care instrumentele contractuale menționate operează, cadrul, durata și ce se întâmplă dacă noua reglementare temporară nu este respectată. Se pot introduce măsuri graduale. Recomandăm ca aceste acorduri să fie tratate diferit în fiecare caz în parte, să fie flexibile și să permită “adaptarea din mers” în funcție de evoluția situației în următoarea perioadă.

Efectele COVID-19 vor persista în economie și după ce situația va fi sub control. În ecosistemul de business, jucătorii se află în interdependență, toți fiind afectați la acest moment. Este nevoie ca firmele să acționeze împreună. Este astfel nevoie ca partenerii contractuali să identifice măsuri pentru salvgardarea contractelor. Noua paradigmă presupune în acest context solidaritate și gândire în perspectivă, concesii reciproce mutual benefice.